8C. Lumini și umbre – esența fotografiei
By adminPlecând de la un citat din Biblie, din primul capitol, „Geneza”, putem observa că lumina este punctul de plecare al umanității… Şi a zis Dumnezeu: “Să fie lumină!” Şi a fost lumină. Şi a văzut Dumnezeu că este bună lumina, şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric…
Nu trebuie să demonstrez că lumina a fost privită de-a lungul timpului atât din punct de vedere religios cât și fizic sau filozofic.
În sens biblic, noțiunea de lumină se referă la însuși Dumnezeu, precum și la caracterul dumnezeirii sau la manifestarea strălucirii Sfintei Treimi. Ea a fost analizată fie individual, fie ca un concept dualist (Dumnezeu-Satan, lumină-întuneric, Rai-Iad etc).
În sens fizic, lumina pote fi definită în cel mai simplist posibil mod, ca fiind o formă vizibilă de energie, observabilă de ochiul uman și care este generată prin mişcarea particulelor. Lumina face trimitere la spectrul electromagnetic, la radiații care sunt invizibile ochiului uman, ca de exemplu lumina ultravioletă sau infraroșie. Putem discuta, de asemenea și de caracterul dual al luminii (undă-crepuscul), dar nu prea ne-ar ajuta la înțelegerea acesteia în sens fotografic.
Filozofia a analizat noțiunea de „lumină” din mai multe puncte de vedere, dar cel mai apropiat concept care are legatură cât de cât cu fotografia este conceptul dualist, de lumină-întuneric.
Am făcut această simplă introducere doar pentru a arăta că în fotografie lumina nu poate fi privită în mod singular, ci analizată doar în antiteză, cu fenomenul opus – întuneric, generat de lipsa luminii sau cu fenomenul intermediar, umbra.
Plecând de la un citat celebru al lui George Eastman, cel care și-a legat existența de apariția aparatului fotografic cu roll-film și de firma Kodak, “Lumina face fotografia. Admir-o, iubeste-o, dar, inainte de toate, cunoaste-o ! Cunoaste-i toate secretele si vei afla astfel esenta fotografiei” ne dăm seama cât accent au pus pe lumină pionierii fotografiei.
Dacă pictorii timpului au analizat din toate punctele de vedere lumina pentru realizarea operelor lor, fiind în final transpusă în picturi, fotografii au folosit lumina pentru impresionarea elementului fotosensibil, indiferent care a fost acesta de-a lungul timpului. Dacă pictorul poate picta din minte, chiar în absența luminii, pe întuneric, fotograful nu poate face același lucru…
De aceea, noțiunea de lumină în fotografie este foarte apropiată, dacă nu identică, cu noțiunea de lumină din fizică și de aceea lumina necesară pentru crearea unui fotografii trebuie să o analizăm doar din punct de vedere fizic. Produsul final, fotografia, poate fi analizată și din punct de vedere religios sau filozofic, prin interpretarea pe care o dăm acesteia, fie datorită subiectului abordat, fie datorită compoziției.
Un fenomen obișnuit în lumea animală este căutarea sau evitarea luminii. Noi, oamenii, vedem lumina și umbra, dar le luăm ca atare, ca ceva obișnuit, fără să conștientizăm existența acestora. De aceea, umbrele pot aparea la un moment dat, pentru un ochi de „nefotograf” ca fiind fără înțeles, luându-le, în cel mai fericit caz, ca un fenomen fizic și nicidecum ca o componentă a compoziției acelui cadru, ca o noțiune de „frumos” ori ca o componentă pentru crearea adâncimii cadrului.
Lumina și umbra sau absența totală a luminii ne crează o paletă largă de sentimente, de la bucurie, bunăstare, pace și liniște, la sentimente opuse, de tristețe, neliniște și frică.
Când analizăm fizic lumina, în mod simplist ne gândim la frecvența acesteia – adică la culoarea percepută de ochiul uman, la acel spectru al luminii, ROGVAIV, despre care am învățat în școala primară și pe care îl folosim în fotografie după modelul fizic realizat, roata (cercul) culorilor, despre care am amintit atunci când am scris despre contrastul color, amplitudinea luminii – care se referă la strălucirea sursei de lumină și polarizarea luminii – noțiune legată de poziția vectorului electric față de cel magnetic, știind că natura luminii este electromagnetică.
În fotografie, lumina, constituie materia primă pentru realizarea unei fotografii și dacă înțelegem cum se lucrează cu aceasta, înțelegem, așa cum a spus George Eastman, esența fotografiei. În sens larg, lumina se identifică cu culoarea.
Acest fapt este adevărat 100% deoarece dacă încercăm să fotografiem un cadru fără lumină, nu vom avea niciun fel de informație.
Informațiile apar pe măsură ce apare lumina în cadru. O fotografie nu este formată numai din lumină, ci și din umbre generate de corpuri solide care se opun trecerii luminii și care apar ca forme ale obiectului respectiv, dar de o nuanță întunecată.
De aceea, fotografia trebuie tratată și analizată în ansamblul ei și nu pe porțiuni de cadru.
După cum se știe, așa cum spuneam și în articolul despre spațialitatea în fotografie, umbrele și gradienții de lumină, de strălucire, au capacitatea extraordinară de a sugera adâncimea în cadru. Prin variația unui gradient de lumină putem accentua o curbură a unui obiect sau se poate produce un efect de plan înclinat. Lumina directă a unui blitz, de exemplu, crează o fotografie plată, pe când folosirea pereților, ca elemente auxiliare de direcționare a luminii, crează umbre moi, dar și o adâncime în spațiu. De asemenea, o umbră lăsată de un obiect crează în mod sigur o senzație de existență a unui spațiu în spatele subiectului. Cu toate acestea, umbrele trebuie „exploatate” în mod conștient pentru a nu afecta în mod negativ un cadru.
În fotografia alb negru noțiunea de „umbră” este oarecum ușor de înțeles și de perceput, fiind de cele mai multe ori asociată cu culoarea gri, atunci când o considerăm o „umbră moale”, ca o proporție între alb și negru, sau fiind identică cu negrul absolut, cu absența luminii, atunci când umbra poate fi considerată tare, puternică.
Noțiunile de alb, negru și gri stau la baza explicării contrastului în alb negru.
După cum se știe, o fotografie alb negru va avea un contrast mai mare cu cât va avea mai puține tonuri de gri, contrastul scăzând pe măsura măririi numărului de valori intermediare intre alb și negru. Bineînțeles că tonurile de gri din cadru nu sunt generate numai de umbre !
În fotografia color, o umbră mai moale nu mai apare întotdeauna ca un gri, ci aceasta împrumută atât din culoarea obiectului opac (sau semitransparent) care o generează, dar și din culoarea obiectului peste care se formează. În fotografia color umbra nu mai ajută la formarea contrastului. Așa cum spuneam contrastul maxim apare între culorile opuse reprezentate fizic pe acea roată a culorilor.
Poziția luminii în cadru ajută sau câteodată are un rol decisiv la crearea unei compoziții perfecte, care să exprime anumite sentimente, de multe ori asociate cu subiectul reprezentat în fotografie, dar ceea ce crează cel mai mare dramatism este fotografia în contralumină („contre jour” – fr. sau „silhouette” – engl.).
Nu cred că există fotograf, chiar și amator, care să nu fi realizat cel puțin o dată, conștient sau nu, o fotografie în contralumină. Poate fotografia „contre jour”, ca fotografie artistică, este singura care foloseste doar lumina și lipsa acesteia și uneori nuanțele intermediare.
De asemenea, fotografia „high key” și „low key” folosește extremele de iluminare. Dacă la fotografia „high key” predomină o cantitate mai mare de lumină în cadru, poate puțin peste cea normală, dar care generează un efect artistic, fotografia „low key” este caracterizată mai mult prin absența luminii, aceasta din urmă fiind folosită doar pentru a sugera forme, suprafețe sau idei. La fotografia „low key” atunci când obscuritatea este foarte profundă, impactul asupra privitorului este foarte frapant, mai ales când formele subiectului abia se pot zări, ducând în final la stimularea imaginației.
Bineînțeles că subiectul nu se poate opri aici și probabil în viitor voi continua acest articol, iar această abordare nu este nici pe departe exhaustivă, ci doar am dorit să arăt că noi, oamenii, realizăm și percepem lumina doar din punct de vedere fizic și uneori religios și mai puțin ca generatoare de artă și frumos.
============================================================
Incepand din data de 2 februarie 2013, am realizat o emisiune TV la un post local de televiziune, intitulata “Fotomagica”. Aceasta a fost difuzata in fiecare zi de miercuri, incepand cu ora 20. Cele 12 emisiuni pot fi vizualizate pe youtube:
Pagini din istoria fotografiei – https://www.youtube.com/watch?v=NZ1t_wMiAWY&t=20s
Expunerea in fotografie – https://www.youtube.com/watch?v=rSl1prruy-Y&t=348s
Fotografia de portret – https://www.youtube.com/watch?v=Ri2EO-gcPTI&t=6s
Metode prin care putem scoate in evidenta subiectul intr-o fotografie – https://www.youtube.com/watch?v=R2AbkyMDY2I&t=56s
Spatialitatea in fotografie. Numarul si proportia de aur. Balansul de alb. Managementul de culoare – https://www.youtube.com/watch?v=uEMU-d7gY1I&t=39s
Introducere in compozitia fotografica – https://www.youtube.com/watch?v=v_olO6r3N6I&t=66s
Obiectivele și accesoriile folosite in fotografie – https://www.youtube.com/watch?v=_72-XFBihbE&t=47s
Genuri fotografice – https://www.youtube.com/watch?v=hhQ33eHdtP4&t=69s
Contrastul in fotografie. Incadrari si unghiuri folosite frecvent in fotografie – https://www.youtube.com/watch?v=w9WNNjbzS8M&t=47s
Introducere in sistemul foto digital – https://www.youtube.com/watch?v=yGEchAwWRd4
Discutii libere despre fotografie – https://www.youtube.com/watch?v=unjxEBsapAE&t=50s
Implicatiile juridice in fotografie – https://www.youtube.com/watch?v=tbDKlFXHCpE&t=142s
============================================================
Atentie !
Folosirea unor pasaje din acest articol (maximum 500 de caractere) se poate face numai cu indicarea sursei, respectiv http://blog.fotomagica.ro cu link direct catre acest articol.
Postati un comentariu