Fiindcă la  momentul conceperii articolului suntem într-o perioadă preelectorală, mi-a venit această idee, să analizez puțin în ce măsură niște imagini bine alese pot ajuta la transmiterea unui mesaj electoral și/sau la promovarea unui candidat. Deși într-o oarecare măsură folosirea fotografiei în campania electorală se aseamănă cu folosirea unei imagini în promovarea unui produs sau serviciu într-o campanie de publicitate comercială, nu voi amesteca lucrurile fiindcă există diferențe semnificative între acestea și de aceea vom analiza influența unei imagini într-o campanie de publicitate comercială într-un articol viitor.

          Ideea de a folosi fotografia pentru promovarea candidatului într-o campanie electorală nu este ceva nou !

          Cu siguranță, există foarte puține persoane care au auzit că în alegerile electorale din 1860, candidatul de atunci pentru funcția de Președinte al Statelor Unite, Abraham Lincon, a avut geniala idee de a-și promova imaginea folosind o fotografie de a sa. Fotografia este celebră, este cea mai cunoscută imagine a lui Lincon care a rămas în memoria tuturor generațiilor și a fost realizată prin procedeul colodiu, fiind multiplicată în cca 5.000 de exemplare, care au fost distribuite în toate statele americane. Să nu uităm că în anul 1860 fotografia de abia se născuse, iar mijloacele de comunicare rapide erau aproape inexistente. Faptul că alegătorii au putut vedea în mod real cum arăta candidatul Lincon a avut un impact decisiv în câștigarea detașată a alegerilor. Bineînțeles că au ajutat și discursurile și mesajele electorale, dar fără imaginea candidatului acestea nu puteau să aibă un impact hotărâtor în transmiterea unei strategii politice.

          Ulterior, au mai fost și alți candidați foarte cunoscuți, care au folosit fotografia în campaniile lor electorale, chiar dacă televiziunile și-au făcut foarte bine treaba în acest sens. Amintesc de John F. Kennedy în campania pentru președinția SUA din 1960. Fotografiile unde apărea alături de soție și copil au contribuit la crearea unei imagini de familie ideală care a generat un magnetism al alegătorilor pentru acest candidat.

          În 1980, Ronald Reagan în campania sa a înțeles să folosească fotografia pentru a transmite mesaje puternice despre optimism, stabilitate și patriotism. Dacă din curiozitate veți analiza aceste imagini veți observa că aproape toate îl prezintă pe Reagan cu un zâmbet cald care a creat imaginea unui lider puternic și accesibil oricui.
          Margaret Thatcher în campaniile sale electorale în Marea Britanie a folosit fotografia ca mijloc de a sublinia puterea și hotărârea ei ca lider politic, aflat în mijlocul oamenilor, care alături de discursurile sale vibrante au consolidat imaginea ei ca „Doamna de fier” a politicii britanice.

          Nu în ultimul rând, Barack Obama a fost un alt candidat care s-a bazat în campania sa pe fotografie.  Fotografiile îl prezentau pe Obama în mijlocul alegătorilor săi, care au construit o imagine de lider carismatic.

          Aceștia sunt doar câteva exemple de candidați care au folosit fotografii de succes în campaniile lor electorale cu scopul de a avea un impact semnificativ și de a obține sprijinul alegătorilor.

          Cu siguranță, la momentul anului 2024, modalitățile de a crea o imagine bună unui candidat sunt mult mai complexe, imaginile migrând spre zona Social Media, unde impactul este mai mare față de televiziune și presa tipărită. Cu toate acestea, principiile s-au păstrat, poate doar mesajele sunt mai subtile și din păcate, de multe ori nu prea corespund realității.

          Fără a se vrea a fi un ghid în folosirea fotografiei în campania electorale voi încerca să ating unele elemente esențiale care pot fi luate în considerare atunci când staff-ul unui om politic stabilesc o strategie de campanie electorală. Din păcate unora li se pare că sunt atât de sus și cu o experiență mare în spate și nu au  nevoie de sfaturi, ignorând faptul că alegătorul anului 2024 are concepții diferite față de cel din 2020, 2016 etc, luând în calcul doar succesele din trecut.

          În primul rând imaginile alegătorilor, care în majoritatea cazurilor apar pe afișe sau bannere electorale, trebuie să fie concepute pentru a evidenția personalitatea, carisma și calitățile unui lider politic. Primul aspect negativ pe care l-am observat în foarte multe portrete ale candidaților este supra procesarea imaginii. A folosi o imagine care arată mai mult ca o vedetă decât ca un lider politic, mai ales că majoritatea alegătorilor știu cum arată în mod real acea persoană, consider că este o alegere greșită, putând da naștere foarte ușor la diferite interpretări despre candidat, fără să luăm în calcul profesionalismul scăzut la care a apelat acel candidat. În niciun caz nu cred că se poate transmite un mesaj politic cheie folosind o imagine Photoshop-ată peste măsură.

          O fotografie electorală trebuie aleasă astfel încât să fie capabilă de a crea o identitate de brand coerentă pentru candidat și mai ales pentru partidul politic din care face parte și care de altfel îl și susține. O fotografie trebuie editată DOAR în măsura în care reflectă cât mai bine valorile și tonul campaniei electorale, mai ales că majoritatea materialelor de promovare se distribuie pe platformele de Social Media și se adresează unui public țintă de diferite vârste. Să nu uităm că pe un display sau monitor o imagine digitală este mult mai ușor de analizat decât o imagine tipărită, unde mici neregularități de ordin tehnic trec ușor neobservate.

          O fotografie trebuie să fie capabilă de a contracara criticile și atacurile politice, de multe ori „sub centură” și în același timp să evidențieze latura umană a candidatului și amplasarea lui într-o lumină pozitivă. Pentru a contrabalansa mesajele negative care vor fi la adresa sa, coroborat cu consolidarea încrederii alegătorilor, imaginea candidatului trebuie să-l surprindă în momente în care se arată angajamentul său față de comunitate.

          Nu în ultimul rând, un lucru de multe ori ignorat, este realizarea unor fotografii care se rezumă doar la imaginea candidatului fără a se lua în considerare și electoratul. Totul se transformă la nivel subliminal la o creare a unei imagini în care cultul personalității este foarte mare. De aceea un candidat trebuie să utilizeze imagini capabile să mobilizeze electoratul prin generarea unui grad de entuziasm în rândul alegătorilor. Nu este greșit ca în campaniile electorale să fie folosite și imagini cu susținătorii entuziasmați (în mod real și nu „aplaudaci”) care în mod sigur pot stimula participarea la vot, un  lucru foarte important și care este urmărit de toți candidații. Cum vrei să convingi un alegător să vină la vot, atât timp cât campania ta se bazează pe propria imagine și el, care este cel mai important element al procesului electoral, este aproape total ignorat ? Practica a dovedit pe deplin că de multe ori succesul aparține candidatului care reușește să-și scoată la vot susținătorii săi, fiindcă scopul principal al unei campanii electorale este de a influența alegătorii să voteze candidatul beneficiar al campaniei.

          O altă greșeală, din punctul meu de vedere, este folosirea unor imagini care se adresează doar unor anumite segmente de alegători, fără a exemplifica să nu supăr pe cineva. Astfel, de multe ori rămân în afara publicului țintă categorii sociale care se văd astfel ignorate și prima sancțiune va fi lipsirea de la vot, fără să mai vorbim de anularea buletinului de vot sau un vot negativ.

          Mai trebuie spus că având în vedere perioada relativ scurtă, de o lună de zile, cât ține o campanie electorală, fotografiile trebuie gândite și selectate astfel încât să genereze un impact rapid asupra alegătorilor. Folosirea unor imagini vechi, care la un moment dat au avut un impact bun asupra alegătorilor nu mai pot fi folosite acum când așteptările alegătorilor sunt altele.

          Fotografia electorală trebuie să transmită un mesaj electoral complex. O imagine bună, din punct de vedere tehnic și compozițional,  poate evoca o gamă largă de sentimente, de la speranță și optimism, până la furie și frustrare. Folosirea unor colaje de imagini cu diferiți candidați, fără a ține cont de elemente esențiale de compoziție dar și de tehnica iluminării nu poate genera ceva bun pentru candidații care apar acolo. Din păcate am văzut astfel de imagini… Staff-ul de campanie ar trebui să nu ignore fotografia, deoarece aceasta contribuie de multe ori, alături de un discurs bun,  la conexiunea emoțională cu alegătorii ! La fel, nu trebuie uitat faptul că impactul unei imagini foarte bune a candidatului este mult mai mare decât un discurs, de multe ori neinteresant și greu de urmărit, lucru pe care foarte mulți îl ignoră cu desăvârșire. Este lesne de înțeles că o filmare mai stângace poate să scoată în evidență (fără a se dori acest lucru) anumite bâlbe, repetări sau mișcări necontrolate ale candidaților.

          Sunt destul de multe situațiile în care o imagine bună poate înlocui un discurs mai neinspirat, așa cum o imagine bună poate demonstra unitatea unui partid, dând impresia unei popularități a candidatului prin prezentarea unei mulțimi mari de susținători, dar și voluntari implicați în campanie.

          În schimb, fotografiile care reprezintă probleme sociale, conflicte sau de ce nu, nerealizările altui candidat, pot evoca emoții puternice, care nu pot fi controlate și care pot schimba în ultimul moment opțiunea de vot a alegătorilor.

          În ceea ce privește utilizarea unei imagini în promovarea unui candidat, îmi pot permite să dau niște sfaturi utile unui organizator de campanie care citește acest articol, sfaturi care pot fi luate sau nu în considerare !

          – O imagine care nu este în regulă din punct de vedere tehnic și compozițional, ori neclară sau cu un balans de alb neadecvat, prost sau supra procesată, într-un cuvânt de slabă calitate, cu siguranță va avea un efect negativ asupra imaginii candidatului.

          – Nu întotdeauna imaginile standard, făcute într-un studio foto, în aceeași poziție și cu același tip de iluminare pentru toți candidații veniți în grup la „fotograful ales de centru” poate avea același impact pentru toți. Același tip de imagine nu poate acoperi caracterele diferite ale candidaților !

          – Întotdeauna (și nu este un mit) o fotografie bună trebuie să spună povestea candidatului, să transmită o emoție și de ce nu, un concept.

          – Este foarte bine ca o campanie să nu se bazeze pe o singură imagine, de obicei un portret al candidatului, ci să existe și fotografii de acțiune, imagini de la diferitele evenimente electorale sau neelectorale, asta în scopul de a crea o campanie vizuală diversă și de ce nu, atractivă. Aici se vede profesionalismul fotografului folosit în campaniile electorale, fiindcă aici este valabilă expresia „o fotografie bună face cât o mie de cuvinte” !

          Sper că acest articol a atins majoritatea aspectelor ce țin de folosirea unor fotografii în campaniile electorale și cred că m-am făcut înțeles că fotografia joacă, în mod real, un rol crucial în campaniile electorale, având capacitatea de a transmite mesaje puternice și de a influența opinia publică. Aceasta este o unealtă eficientă pentru politicieni deoarece poate captura momente semnificative, exprimă emoții și transmite mesaje subtile, candidații putând transmite mesaje puternice și construi relații solide cu alegătorii care pot duce categoric la succesul unei campanii electorale.

Spre pagina de start !