Subscribe via RSS

7T. Zgomotul de imagine – Ce facem cu el ?

By admin
Zgomotul de imagine sau “image noise“, il intalnim la aparatele foto digitale si reprezinta o distributie aleatoare de puncte pe suprafata cadrului, puncte de culori diferite. Daca am compara cu o imagine TV, este asemanatoare cu una la care semnalul este slab calitativ, spunandu-se in popor ca imaginea are “purici“.
Corespondentul zgomotului de imagine pentru film este granulatia. Pentru cine a lucrat cu filme foto, a putut observa, atunci cand folosea un film de o sensibilitate mai ridicata, de exemplu 400 ASA sau 24 DIN,  ori mai mare, ca atunci cand marea cadrul, la un moment dat se distingeau niste puncte pe imagine, exact ca o granulatie.
Trebuie retinut inca de la inceput ca orice imagine are un zgomot, iar marimea acestui zgomot depinde de mai multi factori, asa cum vom vedea in cele ce urmeaza.
Cand vorbim despre aparate foto digitale, vorbim despre senzori care transforma impulsul luminos in impuls electric si care, dupa ce este amplificat si procesat, este afisat pe un display.
Cum aici vorbim despre circuite electronice, foarte complicate si mai ales de procesarea electronica a semnalelor, este evident ca avem de a face in primul rand cu zgomotul intern al circuitului electronic. Orice circuit electronic are un zgomot intern, niste semnale parazite, avand in vedere ca acestea lucreaza la temperaturi cu mult mai mari de 0 grade Kelvin (-273  grade C), temperatura absoluta,  unde nu exista practic rezistenta electrica, vorbindu-se despre efectul de supraconductibilitate. Aceasta temperatura o intalnim in cosmos.
Coborand cu picioarele pe Pamant, asa cum spuneam, de acest zgomot nu putem scapa. Insa putem discuta despre marimea acestuia si modalitatea de a-l putem diminua.
In primul rand, zgomotul de imagine depinde de marimea (suprafata) senzorului, cu alte cuvinte cu cat senzorul este mai mic cu atat zgomotul de imagine este mai pronuntat si chiar devine suparator, facand de multe ori o poza inutilizabila.
Revenind la un articol anterior, unde puneam problema numarului mare de MPixeli pe senzorii mici din aparatele compacte si de care lumea este foarte mandra ca are XX MPix, arat inca o data ca nu rezolutia imaginii conteaza pentru calitatea ei, ci densitatea pixelilor. Primul efect al densitatii foarte mari de pixeli / suprafata de senzor, se regaseste in zgomotul mare de imagine, la sensibilitati mai mari ISO.
Cu cat senzorul este mai mare, ca suprafata, zgomotul de imagine scade dramatic. Ca exemplu practic, un aparat foto digital compact, care are un senzor cat unghia de la degetul mic de la mana, la ISO 800 genereaza un zgomot de imagine echivalent cu un aparat digital dotat cu senzor full frame (24×36 mm) la un ISO 25.600 !!!
Imaginea atasata este facuta cu un Canon 5D MarkII la ISO 25.600 si nu este prelucrata in nici un fel, este exact asa cum a livrat-o aparatul, doar s-a redus rezolutia. Este normal sa fie asa, avand in vedere cele spuse mai inainte, dar si diferenta de tehnologie.
Pe langa factorii interni care tin de aparatul foto, zgomotul de imagine mai poate fi generat si de factori externi cum ar fi sursele electromagnetice care sunt generate mai mult sau mai putin de aparatele electrocasnice, linii de inalta tensiune, aparatura de radiocomunicatii ! Ca un sfat, incercati sa nu porniti aparatul foto atunci cand va aflati sub linii de inalta tensiune, acelea pe care le vedem pe camp sau in apropierea antenelor de radiocomunicatii. Campul electromagnetic generat de acestea este foarte mare si riscati, cu sanse mari, ca aparatul sa nu mai lucreze cum trebuie. In cel mai fericit caz apar linii pe imagine, cunoscute sub numele de  “banding” !
Temperatura exterioara are influienta si asupra zgomotului de imagine. Cu cat senzorul este mai cald cu atat zgomotul este mai mare. Temperatura senzorului creste si datorita timpilor de expunere mai mari, avand in vedere ca fotodiodele care formeaza sensorul digital lucreaza un timp mai mare si pe ansamblu senzorul se incalzeste. De asta, la aparatele dSLR optiunea “Live View” (atunci cand ea exista) este limitata in timp.
In general, la toate aparatele digitale, zgomotul de imagine este mai pronuntat atunci cand sensibilitatea senzorului, ISO, este mai mare si cand se fotografiaza in conditii de lumina mai scazuta. De aceea zgomotul de imagine va fi distins mai bine in zonele din cadru mai subexpuse.
Asa cum am spus, nu putem scapa de zgomotul de imagine. Acesta este mai mare sau mai mic, cantitatea acestuia depinzand de factorii despre care am discutat mai sus.
Cu toate aceste, producatorii tuturor aparatelor foto au implementat, in softul intern de prelucrare, algoritmi pentru reducerea zgomotului de imagine. Trebuie sa spunem inca de la inceput ca acestea sunt compromisuri, uneori foarte jalnice, care chiar daca duc la o scadere substantiala a zgomotului de imagine au efect, de multe ori dezastruos, asupra definitiei imginii, cu alte cuvinte, imaginea devine mai neclara, mai spalacita.
Recomandarea mea este sa nu activati acele “noise reduction” interne decat atunci cand au diferite grade de reducere (de exemplu, slab, standard, puternic). Alegeti prima treapta de redusere a zgomotului, de exemplu “low”.  Nu lasati aparatul (softul) sa-si faca de cap !
Spun asta, deoarece in momentul in care veti dori sa printati acea fotografie, care pe monitor are ceva zgomot de imagine, veti fi surprinsi ca pe hartia foto zgomotul va fi insesizabil sau va disparea si asta in primul rand ca imprimarea se face la un numar de dots/inch (puncte/inch), un echivalent al rezolutiei fisierului jpeg. La o printare normala, pana in A4, rezolutia este mai slaba decat cea a monitorului.
Dar daca nu dorim sa imprimam imaginea, ce facem cu zgomotul  ?
In acesta situatie consumatorul final trebuie sa fie multumit si de aceea au aparut diferite programe care, in mod controlat, reduc uneori foarte mult zgomotul de imagine. Ele se regasesc ca plug-in pentru programele de editare Adobe Photoshop sau Lightroom, lucrand sub acestea sau ca programe independente. De obicei toate programele genereaza si plug-in-uri pentru Adobe Photoshop.

Din pacate, acestea costa bani, incepand de la 25 usd pana la peste 100 usd. Desi orice program de editare foto are implementat un “reducator” de zgomot, acesta nu isi face mereu foarte bine treaba. De aceea, parerea mea este ca a da pana in 30 usd pe un program de reducerea zgomotului este un lucru mai mult decat folositor. Un program ieftin si bun, pe care il folosesc de ceva vreme, este  Neat Image, care isi face treba foarte bine.

Bineinteles ca mai sunt si altele. Le enumar doar ca exemplu … Noiseware, Noise Ninja, etc.

============================================================

Daca doriti sa vedeti inregistrarea unor emisiuni despre fotografie realizate de mine pe postul local de TV, click AICI !

============================================================

Atentie !

Folosirea unor pasaje din acest articol (maximum 500 de caractere) se poate face numai cu indicarea sursei, respectiv http://blog.fotomagica.ro cu link direct catre acest articol. De asemenea este interzis a se prelua fotografiile-exemplu  care apar in articol, acestea fiind protejate prin Copyright.

Postati un comentariu