Subscribe via RSS

5C. Formarea si perceptia culorilor

By admin

“Lumina  face  fotografia.  Admir-o,  iubeste-o,  dar,  inainte  de  toate,   cunoaste-o !  Cunoaste-i toate secretele si vei afla astfel esenta fotografiei.”

George Eastman

 

Nu de mult am citit pe un forum o discutie apriga cu privire la culorile primare, discutie piperata pe ici pe colo cu acuze, jigniri de tot felul, iar in final totul a ramas ca la inceput, asa cum vezi pe majoritatea forumurilor romanesti  ! Acest fapt m-a determinat sa incerc sa scriu un articol despre formarea si perceptia culorilor. Fiind un subiect destul de delicat incerc sa sintetizez notiuni mai importante, care in final sa conduca la o intelegere usoara a modului cum se formeaza culorile si mai ales cum le percepem noi.

Voi incepe cu sfarsitul, in sensul de a analiza putin cum percepem noi culorile …

Asa cum am invatat la anatomie, pe retina exista doua tipuri de celule care percep lumina, numite conuri si bastonase, celule fotoreceptoare care transforma influxul luminos in influx nervos, care apoi este transmis prin nervul optic catre creier.  Celule de tip bastonas sunt responsabile cu vederea la lumina scazuta, fiind sensibile numai la culoarea albastru. Celulele de tip con pot “distinge” toate culorile, fiind folosite la lumina de zi. Ele poseda fotoreceptori sensibili la culorile rosu, verde si albastru, de fapt niste pigmenti fotosensibili.  Fiind vorba despre trei canale de culoare (rosu, verde si albastru -RGB), acest tip de formare a culorilor se numeste trichromatic si se intalneste la oameni si la o parte dintre mamifere.

Dupa transmisia influxului nervos, creierul este responsabil cu perceptia culorilor si a nuantelor de culoare. Un om obisnuit poate sa distinga pana la 1 milion de nuante diferite.  Se pare ca in lume mai exista cateva zeci de milioane de persoane  care poseda o vedere tetrachromatica, putand percepe pana la 100 milioane de nuante de culoare.

Teoria trichromatica a fost pentru prima data elaborata in jurul anului 1800 de catre fizicianul Thomas Young. Potrivit acestuia, celulele de tip con pot genera semnale care sunt percepute ca rosu, verde si albastru, iar excitarea maxima a acestora genereaza culoare alba. Schematic, totul se rezuma la ceea ce se observa in mica poza din partea stanga.

Acest sistem a fost dovedit ca fiind cel real dupa nenumarate experimente.

De aceea, tehnologia de producere a culorilor care a fost adoptata la tuburile cinescop ale TV color, la display-urile de tip LCD, tuburile CRT la unele monitoare, a fost tocmai cea a culorilor primare aditive RGB (rosu – verde – albastru).

Inca de la inceputurile aparitiei televizoarelor color, la inceputul anilor ’40 si pana in anii 1980, cand au aparut primele monitoare color, aceasta tehnologie s-a dezvoltat ajungand astazi la perfomante nebanuite in acei ani.

Cu toate acestea, principiul a ramas acelasi …

Fiecare pixel este format din 3 culori (numite si culori primare). Ele se aprind si stralucesc diferit in functie de tensiunea aplicata pe acestea. Lipsa tensiunii face ca acestea sa nu se aprinda, ramanand “negre”. Din contra, daca toate cele trei culori lumineaza la maximum, pixelul va aparea de culoare alba. Datorita marimii fizice foarte mici a pixelului, creerul nu poate percepe cele 3 culori componente.

Este foarte usor sa vedeti ca este asa… Luati o lupa, sau un obiectiv foto si uitati-va pe o zona “alba” a monitorului calculatorului, laptopului sau pe ecranul televizorului si veti vedea ca nu mai observati un pixel de culoare alba, ci un pixel format din 3 culori – rosu, verde si albastru !

Acum este lesne de inteles ca straluciri diferite (sau absenta stralucirii) a celor 3 culori din pixel va conduce la o alta culoare decat cea primara. Astfel, daca perceptia este de rosu, atunci pixelul va avea aprins doar rosu si asa mai departe. Daca perceptia este de galben, pixelul va avea aprins la maximum culorile rosu si verde, iar albastrul va fi stins. Straluciri diferite ca intensitate vor conduce la diferite nuante de culoare.

Cred ca acum totul pare mai simplu !

Cu toate acestea insa, situatia se schimba atunci cand vorbim de imprimarea culorilor !!!

Acest lucru l-au descoperit pictorii antici, cand au analizat culorile primare, cele care nu pot fi obtinute din combinatia altor culori. Au ajuns la concluzia ca acestea sunt rosu, galben si albastru. Aici vorbim despre culori primare substractive, un model de culoare diferit de cel aditiv RGB.

Modelul de culoare substractiv a aparut ca o necesitate de combinarea culorilor in forma lor fizica. Astfel, daca vom amesteca doua culori folosite in pictura, una de culoare rosie si una de culoare verde, nu vom obtine niciodata culoarea galbena !

Odata cu aparitia si dezvoltarea sistemului de imprimare color s-a pus la punct si sitemul de culori primare substractiv CMY (cyan, magenta si galben).

Asa cum puteti observa, in sistemul substractiv CMY, culorile se formeaza in mod diferit de sistemul aditiv RGB. Astfel, verdele se obtine din culorile cyan (numita si azuriu) si galben, rosu se formeaza din galben si magenta (numita si purpuriu), iar albastru se formeaza din magenta (purpuriu) si cyan (azuriu). Culoarea neagra se obtine din amestecul celor 3 culori – cyan, magenta, galben.

Acestea sunt culorile pe care le intalnim la imprimantele inkjet color. Mai exista si un cartus cu cerneala de culoare neagra, care se foloseste in general pentru contrast si nuantele inchise. Imprimantele mai performante, pentru o redare cat mai apropiata de culorile reale, mai au in compunere si cartuse de culoare cyan deschis si magenta deschis.

Asa cum spuneam in articolul 4T. Managementul de culoare pentru a se gasi un numitor comun intre cele doua sisteme de culoare, adica imaginea de pe monitor sa fie aceeasi cu cea printata (si bineinteles cu cea reala, captata), trebuie creat un profil de culoare pentru fiecare sistem, ceea ce se numeste management de culoare. Tot in acel articol aratam si cum se realizeaza profilul de culoare.

Am considerat ca nu este necesar sa vorbim in acest articol despre alte caracteristici specifice ale culorilor cum sunt stralucirea, saturatia si nuantele acestora, avand in vedere ca astfel de articole se gasesc peste tot si sunt mult mai usor digerabile !

La fel, nu are sens sa reiau anumite notiuni care se gasesc in articolul 3C. Metodele prin care puteam scoate in evidenta un subiect cu privire la contrastul de culoare (vezi punctul 9).

Cred ca dupa citirea articolului ati inteles cum se formeaza culorile in sistemul aditiv RBG si sistemul substractiv CMY si mai ales cum percepem noi aceste culori.  Asa cum va puteti da seama, alegerea culorilor sau a unei dominante de culoare in cadrul fotografic are o influienta covarsitoare asupra produsului final – fotografia si mai ales la sentimentele transmise de aceasta, avand in vedere ca anumite culori, datorita starii induse de acestea se numesc culori calde (rosu, galben, portocoliu si nuante ale acestora) si culori reci (albastru, verde, violet si nuante ale acestora).

S-a demonstrat stiintific ca fiecare culoare transmite sentimente diferite, avand un impact foarte mare asupra psihicului uman. Astfel,  culoarea rosie simbolizeaza pasiune, energie, vigoare, caldura, culoarea portocalie simbolizeaza creativitatea si vitalitatea, iar culoarea galbena simbolizeaza bucurie, fericire, intelepciune. Pe de alta parte, culorile reci precum culoarea albastru simbolizeaza racoare, spiritualitate, adevar, culoarea verde simbolizeaza dorinta, bunastare, echilibru, iar culoarea violet simbolizeaza calmul, misterul, magia, inspiratia…  De aceea si din acest punct de vedere, culorile pot contribui la crearea atmosferei generale a cadrului fotografic, fiind bineinteles un alement al compozitiei fotografice.

===========================================================

Daca doriti sa vedeti inregistrarea unor emisiuni despre fotografie realizate de mine pe postul local de TV, click AICI !

===========================================================

Atentie !

Folosirea unor pasaje din acest articol (maximum 500 de caractere) se poate face numai cu indicarea sursei, respectiv http://blog.fotomagica.ro cu link direct catre acest articol. De asemenea este interzis a se prelua fotografiile-exemplu  care apar in articol, acestea fiind protejate prin Copyright.

 

Postati un comentariu